Localnici din sate, comune şi oraşe din judeţele Covasna, Harghita şi
Mureş s-au îndreptat, începând cu ora 16.00, către ”punctele de graniţă”
alese de organizatori pentru aprinderea ”focurilor de veghe”.
Gazda Zoltán, organizatorul principal al acţiunii intitulate ”Să
lumineze hotarele Ţinutului Secuiesc”, prezent în satul Dobolii de Jos
din judeţul Covasna, localitate aflată la graniţa cu judeţul Braşov, a
declarat, corespondentului MEDIAFAX, că au fost stabilite 60 de puncte
principale de întâlnire, însă numărul focurilor care s-au aprins sâmbătă
seară a fost mult mai mare.
”În afară de punctele principale, mai sunt şi alte locaţii, pe culmile
munţilor, însă au fost aprinse focuri de veghe şi în interiorul
graniţelor Ţinutului Secuiesc, în semn de solidaritate.
În total au fost aprinse în jur de 150-200 de focuri, pe lângă
iluminatul artificial al graniţelor, în special în zonele înalte cu
păduri, cu reflectoare alimentate de la generatoare, luminile farurilor
maşinilor sau motocicletelor reflectate spre cer cu oglinzi”, a spus
Gazda Zoltan.
Începând cu ora 17.30, preoţii bisericilor istorice maghiare au oficiat
slujbe ecumenice timp de o oră, iar la finalul acestora a fost intonat
imnul secuiesc şi s-a dat citire unei proclamaţii.
Potrivit manifestului, maghiarii solicită autoguvernarea ”Ţinutului
Secuiesc” şi revendică aplicarea normelor practicate în Uniunea
Europeană, în aşa fel încât secuii să îşi poată exercita dreptul la
autodeterminare prin autonomia ”Ţinutului Secuiesc”.
”Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate
administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite,
situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul
istoriei. (…) Vrem să dispunem de dreptul nostru la autodeterminare, iar
în baza acestui drept solicităm autonomia Ţinutului Secuiesc în cadrul
statului român! Ţinem la hotarele Ţinutului Secuiesc compus din opt
scaune şi 153 municipalităţi secuieşti, hotare care vor fi definitivate
prin referendumuri locale”, se arată în proclamaţie.
Totodată, semnatarii proclamaţiei cer Guvernului Ungariei ”să insiste”
pentru respectarea prevederilor Tratatulului de Bază dintre cele două
ţări, semnat în anul 1996, ”cu un accent deosebit” pe articolul 15/9
care prevede, între altele, că părţile contractante ”se vor abţine de la
orice politică ori practică având drept scop asimilarea, împotriva
voinţei lor”, a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
”Credem în continuare că dialogul este cheia păcii sociale, iar secuii
doresc pace şi dialog. Solicităm din nou acest lucru Guvernului
României, căci doar pe această cale se pot crea garanţii instituţionale
pentru egalitatea în drepturi a secuilor, ceea ce va reprezenta,
totodată, şi garanţia stabilităţii durabile a întregii regiuni”, se
arată în încheierea proclamaţiei.
La ora 18.45, ”focurile de veghe” au fost aprinse simultan în cele trei judeţe.
”Nu vrem regionalizarea României dictată din Bucureşti. Noi avem
regiunea Ţinutul Secuiesc de secole întregi, vrem să arătăm că noi ştim
unde îi sunt graniţele şi vrem ca la regionalizare să fie o regiune
separată”, a arătat Gazda Zoltán.
La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) din
Scaunul Gheorgheni, judeţul Harghita, Árus Zsolt, a menţionat că scopul
acţiunii este, pe de o parte, ”să marcheze foarte clar de unde şi până
unde ţine Ţinutul Secuiesc”, pe de altă parte fiind vorba de ”autonomia
Ţinutului Secuiesc”, solicitată şi prin hotărâri ale consiliilor locale
adoptate în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.
Aceste hotărâri, prin care se cere crearea unei regiuni administrative a
României, denumită ”Ţinutul Secuiesc” şi un statut autonom pentru
regiune, au fost, însă, atacate în contencios administrativ de
prefecturile din cele trei judeţe şi ulterior anulate de instanţă.
”Dacă România îşi respectă angajamentele - atât legile interne cât şi
angajamentele internaţionale pe care le-a ratificat - la reorganizarea
administrativă, statul român va fi obligat, şi spun asta foarte
accentuat, va fi obligat să creeze această regiune administrativă,
pentru că nu are de ales. Dacă vreţi, acesta este şi motivul pentru care
se tot tergiversează reorganizarea ţării, pentru că ştiu şi
politicienii de la Bucureşti ce angajamente şi-au luat”, a spus Árus
Zsolt.
Gazda Zoltán a afirmat că la această manifestare a participat şi
europarlamentarul FIDESZ László Tőkés, în comuna Eremitu din judeţul
Mureş, în apropierea staţiunii Sovata.
Acţiunea a fost organizată de Consiliul Naţional Secuiesc, o organizaţie
înfiinţată în anul 2003, la Sfântu Gheorghe, cu scopul declarat de a
milita pentru obţinerea autonomiei teritoriale a ”Ţinutului Secuiesc”,
cu sprijinul bisericilor istorice maghiare, al partidelor politice
maghiare şi al societăţii civile maghiare şi la ea au participat,
potrivit organizatorilor, în jur de 150.000 de etnici maghiari.
Acest eveniment a avut loc la doi ani după ”Marele marş al secuilor”
pentru autonomie desfăşurat în judeţul Covasna, când peste 100.000 de
maghiari din mai multe judeţe ale Transilvaniei, dar şi din Ungaria au
format un lanţ viu de-a lungul DN 11, pe o distanţă de 54 de kilometri,
între localităţile Chichiş, aflată la graniţa cu judeţul Braşov, şi
Breţcu, la ieşirea către Bacău.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu